Este mecanismul care face să eșueze majoritatea dietelor, și aproape nimeni nu îl explică publicului larg. Nu este vorba nici de calorii, nici de metabolism, nici de voință: este vorba de felul în care reguli alimentare impuse din exterior dezorganizează un sistem de reglare care funcționa foarte bine de unul singur.
Despre ce vorbim?
Restricția cognitivă se definește ca intenția, cu sau fără succes, de a-ți controla mental alimentația în scopul de a slăbi sau de a nu te îngrășa. Nu se limitează la dietele protocolare: include și regulile informale pe care fiecare și le inventează — a nu mânca între mese, a evita grăsimea, fără feculente seara, a nu amesteca anumite alimente.
Punctul comun al acestor reguli este că înlocuiesc un pilotaj intern (foamea, sațietatea, preferințele) cu un pilotaj extern (o listă, un orar, o cifră). Or, eforturile de control în general nu pot fi menținute la nesfârșit și se asociază invariabil cu pierderi de control.
Cum se instalează cercul vicios
Comportamentul alimentar normal păstrează diferitele echilibre ale organismului: este controlat de nevoile energetice și nutriționale și motivat de senzații și emoții alimentare care exprimă aceste nevoi. Restricția cognitivă scurtcircuitează acest sistem.
Clinicienii care au descris acest fenomen disting mai multe faze: într-o primă, senzațiile alimentare sunt percepute, dar ignorate deliberat; într-o a doua, sunt percepute, dar subiectul nu mai reușește să le respecte; stadiile următoare corespund unor tulburări de comportament alimentar tot mai marcate. Aceiași autori descriu patru stadii — ușor, moderat, sever, decompensat — și subliniază că toate, minore ca și majore, sunt tratabile.
Această lectură se aliniază cu cea a Anses, care identifică printre consecințele dietelor tulburări psihologice, mai ales tulburări de comportament alimentar. GROS, grupul francez de reflecție asupra obezității și supraponderabilității, consideră restricția cognitivă drept complicația cea mai frecventă a practicării dietelor de slăbire.
De ce interdicția întărește dorința
Un aliment interzis își schimbă statutul. Încetează să fie un aliment printre altele pentru a deveni o miză, încărcată de anxietate și vinovăție. Această încărcătură emoțională perturbă procesele fiziologice de control al aportului — a mânca pentru a-ți satisface apetitul, a te opri odată sătul — și duce frecvent la crize de mâncat care agravează în cele din urmă creșterea în greutate.
Paradoxul este complet: regula menită să limiteze consumul unui aliment ajunge să-i crească consumul total, degradând totodată stima de sine la fiecare abatere.
Șapte piste pentru a slăbi strânsoarea
- Înlocuiți interdicțiile cu priorități. „Mai multe legume și proteine” funcționează mai bine decât „niciodată desert”.
- Reintroduceți voluntar alimentele demonizate, în cantitate prevăzută, pentru a le retrage statutul de excepție.
- Reînvățați să recunoașteți foamea și sațietatea, mâncând mai lent și fără ecran.
- Distingeți foamea fiziologică de cea emoțională, fără a o judeca pe a doua: cere un răspuns, nu o interdicție.
- Relaxați regulile în loc să le înăspriți după o abatere. Înăsprirea alimentează ciclul.
- Ieșiți din totul-sau-nimic. O masă nu face o dietă, nici într-un sens, nici în celălalt.
- Consultați în caz de crize de mâncat, obsesie a greutății sau vinovăție alimentară persistentă. Aceste situații necesită o îngrijire, nu un supliment de voință.
De reținut
Restricția cognitivă explică de ce atâtea persoane inteligente, motivate și informate eșuează să urmeze o dietă: nu este un defect de caracter, este o consecință previzibilă a controlului mental aplicat unui sistem biologic. Ieșirea nu trece prin mai multe reguli, ci prin relaxarea lor și prin reconstruirea unui pilotaj bazat pe senzații.
Surse
- Apfeldorfer G. & Zermati J.-P., Les régimes amaigrissants sont des troubles du comportement alimentaire, Réalités en nutrition, 2007 — prin G.R.O.S.: https://www.gros.org/les-regimes-amaigrissants-sont-des-troubles-du-comportement-alimentaire
- Apfeldorfer G. & Zermati J.-P., La restriction cognitive face à l'obésité. Histoire des idées, description clinique, La Presse Médicale, 2001: https://www.gros.org/la-restriction-cognitive-face-lobesite-histoire-des-idees-description-clinique
- Apfeldorfer G. & Zermati J.-P., Traitement de la restriction cognitive : est-ce si simple ?, Obésité, 2009: https://link.springer.com/article/10.1007/s11690-009-0192-2
- G.R.O.S., Restriction cognitive et régimes: https://www.gros.org/restriction-cognitive-et-regimes
- Anses, Régimes amaigrissants : des pratiques à risque: https://www.anses.fr/fr/content/regimes-amaigrissants-des-pratiques-risque